Lumi deformate, absurde, acaparatoare. „Vezi mîinile mele”, debutul lui Gabriel Macsim
Vezi mîinile mele este prima întâlnire pe care o am cu proza lui Gabriel Macsim – este și normal, de altfel, de vreme ce această carte reprezintă debutul lui. El a mai publicat, totuși, în antologii și reviste, și mi-e greu să cred că nu-l citisem deja și-acolo, însă mă iert că am uitat, dacă […]
„Fără instrucțiuni de folosire”, o unealtă multifuncțională de autocunoaștere
Pe Ioana Burtea am descoperit-o în DoR și am citit-o cu ceva foarte apropiat de obsesie, deși poate că mai potrivit ar fi să-i spunem fascinație. Mai ales pentru cât de coerent a reușit mereu să scrie și despre cele mai grele subiecte, încât uneori chiar am confundat-o cu detașarea absolută care mi-ar fi fost […]
Văzut și plăcut | „Colivia nebunelor” la Teatrul Regina Maria Oradea
După mutarea mea din Brașov la Oradea n-am regretat nimic, dar am spus deseori că mi-e dor de teatru, așa că am început proiectul familiarizării mele cu lumea asta din orașul unde e noua mea casă. Cum știți dacă m-ați mai citit și cum aflați acum dacă nu, împărtășesc ce-mi place și cred că ar […]
