Tag: Anansi Contemporan (Page 2 of 4)

Regăsirea memoriei colective în cea individuală: „Anii”, Annie Ernaux

21/05/2023 / Anca Zaharia / 1 Comment

Dacă despre Pasiune simplă. Confesiunea adolescentei am spus că e cartea la care voi visa mereu să mă reîntorc, în apărarea mea pot declara doar că încă nu citisem cealaltă carte scrisă de Annie Ernaux și deja tradusă în română, Anii, o colecție de amintiri a unei generații întregi în care cel mai mult m-a uimit și impresionat cum autoarea reușește să fie atât de precisă în detalierea particularului, a individualului, și totodată atât de reprezentativă pentru un întreg segment de populație, depășind granițele spațio-temporale ale Franței anilor 1941-2006.

Și-ar dori să reunească aceste imagini multiple ale ei, separate, discordante, prin firul unei povești, cea a propriei existențe, de la nașterea ei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și până astăzi. O existență singulară, așadar, dar și topită în mișcarea unei generații. (pag. 176)

Cartea la care voi visa mereu să mă reîntorc: „Pasiune simplă. Confesiunea adolescentei”

18/04/2023 / Anca Zaharia / 1 Comment

Până să ia premiul Nobel pentru Literatură în 2022, despre Annie Ernaux știam doar că există; nu o citisem și așteptam traduceri despre care nu credeam că aveau să se întâmple curând. M-a surprins plăcut să aflu că în colecția Anansi. World Fiction a editurii Pandora M urma să apară, în foarte scurt timp pentru că era deja în lucru, Pasiune simplă. Confesiunea adolescentei. O carte care s-a poziționat, de la început, printre cele câteva pe care nu le voi uita niciodată și la care voi visa mereu să mă reîntorc știind sigur că aș citi de fiecare dată altceva. Continue reading

Propriul creier drept cel mai bun prieten și cel mai mare dușman: „Copil de octombrie”

29/03/2023 / Anca Zaharia / 0 Comments

Copil de octombrie este a doua carte a scriitoarei Linda Boström Knausgård care apare în română, în traducerea din suedeză semnată de Roxana-Ema Dreve, după Bine ai venit în America! (despre care am scris aici), ambele publicate în colecția Anansi de la editura Pandora M. La fel ca în cartea anterior citită de mine, am simțit poezia care se împletește cu narațiunea, imaginile poetice cu care este presărată realitatea, dar și modul în care așa-zisa realitate pătrunde în oniricul care se strecoară, la rândul lui, în viața de zi cu zi, încețoșând totul până la disipare. Totul în timp ce suntem și noi, cititorii, perfect conștienți de faptul că cel mai bun prieten și cel mai mare dușman al autoarei este propriul său creier, cel care o sabotează până la penultimul pas înainte de autoanihilare, dar același care o salvează deseori, o pune pe „drumul cel bun”, o face să scrie într-un mod unic, înduioșător prin forța naturală, necăutată.