Tu ce citești azi?

Tag: colecția musai (Page 1 of 3)

Etica de grup diferă de morala individuală a membrilor. „Disecție”, povestea masacrului de la Gwangju

Cu scrierile autoarei Han Kang nu am avut mereu o relație bună, ci dimpotrivă. Când scriitoarea din Coreea de Sud a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură acum, în 2024, știrea m-a intrigat și m-a pus iar la muncă – mi-am zis că nu se poate să fie o scriitoare atât de proastă cum o văd eu, trebuie să fie ceva acolo și, înainte de a reciti Vegetariana și Cartea albă (despre care am scris aici), mi-am propus să descopăr ce nu citisem încă.

Așa am ajuns la Disecție, un roman inspirat de realitate și pe care l-am devorat cu un nod în gât, plăcut surprinsă să fiu contrazisă atât de ferm și recunoscătoare scriitorilor care își folosesc talentul și priceperea pentru a ne familiariza cu evenimente istorice pe care e esențial să le pricepem în profunzime pentru a nu le idealiza și-a le repeta, poate, în mod stupid și-atât de caracteristic speciei noastre.

Continue reading

„Frica, sărăcia, alcoolismul, singurătatea sunt boli terminale.”

Visam la cartea Luciei Berlin încă de la apariția acesteia la editura ART, în colecția cu cărți musai, în 2018. Fără să știu ceva despre autoare și, prin urmare, fără așteptări, intuiam că o astfel de carte apare (și) pentru oamenii ca mine, cei care caută semințele de genialitate în viața de zi cu zi a unor persoane care n-au bănuit nici ele, cel mai probabil, de ce erau în stare. Continue reading

Femeile şi pierderile lor, pasul necesar spre metamorfoza vrăjitoarelor

Pe Mariana Enriquez cred că tot prin Iocan sau Dilema veche am descoperit-o, şi-atunci am pus repede pe lista interminabilă cu cărţi de citit viaţa asta şi Ce-am pierdut în foc, volumul ei cu 12 proze scurte formidabile şi întunecate, apărut în 2016 în original şi în 2017 la noi, în traducerea-emblemă a lui Marin Mălaicu-Hondrari. Nu ştiu ca la noi să se fi tradus şi altceva, însă aştept cu nerăbdare să mai descopăr numele acestei autoare pe vreo nouă apariţie din librării pentru că m-a convins şi m-a readus într-o zonă care îmi era oarecum familiară în copilărie şi adolescenţă: împletirea în detaliu, cu atenţie, a realului şi fantasticului negru, a superstiţiei celor ce nu par să înţeleagă cu logica inefabilă a traumei absolute, a omorului şi-a fricii în stare pură, concentrată. Continue reading

« Older posts

© 2025 ancazaharia.ro

Theme by Anders NorenUp ↑