Tu ce citești azi?

Tag: ficțiune (Page 1 of 3)

Dezrădăcinare irlandeză și visul american în anii ’50

Am început să citesc Brooklyn imediat după ce am terminat Magicianul, tot de Colm Tóibín, pentru că de multă vreme n-am mai simțit că o carte îmi vorbește atât de intim, direct și complex despre „extraordinarul din cotidian”, așa cum bine au surprins esența romanului și cei de la The Guardian.

Brooklyn a apărut la Humanitas Fiction în 2024 (în 2009 în original), în traducerea din engleză a Cristinei Nicolae, și e un roman alcătuit din patru părți și reprezintă primul volum dintr-o duologie, din ce știm până acum – anul trecut a apărut și al doilea volum, Long Island, pe care abia aștept să mi-l cumpăr tradus. Nu mai pot de nerăbdare să o citesc, însă n-aș vrea să am primul volum în română și al doilea în engleză, cu aspect diferit în ce privește grafica și coperta, așa că mă străduiesc să aștept și să-mi umplu viața cu altceva până mă voi putea întoarce la punctul în care am lăsat-o pe Eilis Lacey.

Continue reading

„Confuz”. O poveste de iubire, un exemplu de autodescoperire

Când a apărut prima oară Confuz, eu încă mai judecam cărțile după copertă și nivel de popularitate, respingeam ce se căuta în librărie pentru că mi se părea că asta poate spune ceva despre carte, ba chiar păstram niște urme de homofobie care îmi masca, în mintea mea, bisexualitatea, așa că am ocolit-o pe cât am putut.

Acum, la reeditarea de la Bookworm Publishing, romanul mă găsește un cu totul alt om: mai atent cu sine și mai dispus să se uite în interior când ceva din exterior pare să deranjeze, mai educat în privința libertăților celorlalți, sigur că având în continuare destule de construit, dar sunt un om mai deschis, per ansamblu.

Iar de introducerea asta e nevoie pentru că eu consider că interpretarea unei cărți ca asta sau ca Cimitirul lui Teleșpan, de exemplu, depinde mult și de cât de dus la terapie este cititorul.

Continue reading

5 cărți care să te vindece de naționalism

În vreme ce conștiința națională este necesară și obligatorie pentru buna evaluare și păstrare a integrității teritoriale în mod democratic, doctrina ce presupune o atenție exacerbată acordată mândriei nejustificate și validate cu prețul libertății și vieții „celorlalți”, adică a minorităților, este cel puțin dăunătoare și, cred eu, înapoiată pentru secolul în care avem pretenția că trăim. Cu toate acestea, o privire în jur ne arată că naționalismul dăunător nu e deloc istorie, ci chiar dimpotrivă. Și cred că o nuanțare (și) prin lectură poate ajuta la educarea (istorică și emoțională) mai eficientă. Continue reading

« Older posts

© 2025 ancazaharia.ro

Theme by Anders NorenUp ↑