Tu ce citești azi?

Month: May 2019 (Page 1 of 2)

lectură în dialog | Ismail Kadare – Palatul Viselor

Dragoș Preutescu și Anca Zaharia și-au dat seama, ca mulți alții înaintea lor, că degeaba citești dacă nu începi să și discuți despre cărțile astfel descoperite, prin urmare începem o serie de recenzii altfel: alegem o carte, o citește fiecare dintre noi, iar dialogul rezultat (care deseori începe chiar înainte de a ajunge la finalul cărții) îl citiți aici, în rubrica Lectură în dialog. Astăzi vă arătăm ce am discutat după ce am citit Palatul Viselor, scrisă de Ismail Kadare, și vă invităm și pe voi să ne „întrerupeți” cu idei noi, întrebări sau concluzii. Continue reading

Răzvrătiții adolescenți ancorați în prezent

Ceva esențial ce am uitat să zic la lansarea de la Brașov și cu care o să încep aici este următorul lucru: la toate cărțile scrise de Cristina Nemerovschi, la fel ca la cărțile lui Flavius Ardelean, mi se întâmplă să mi se facă rău citindu-le. Dacă în cazul scriiturii lui Flavius este din cauză că reușește un amestec de aici și acum cu câte o lume paralelă asemănătoare cu a noastră întrucâtva, dar și „sucită” până la absurd, în cazul romanelor Cristinei mi-am dat seama că răul pe care-l simt apare din cauza redării realității nude, despuiate de cuvintele frumoase care mai apar prin reportaje de jurnalism independent, prostul e prost și mândru, se scarpină în buric în timp ce îți explică el cum e cu țara asta, știe totul, i-ar putea fi mai bine, dar nu îi e că nu vrea și oricum a fost bolnav când era mic și mai sunt și corporatiștii ăștia vânduți care nu se luptă cu semenii pentru dreptul de a vopsi toată patria-n culorile tricolorului… Continue reading

„Răul trebuie combătut. Tot timpul.”

Abia după ce am trecut de jumătatea romanului Răul a început să-mi placă cu adevărat cartea; tot atunci m-a prins și acțiunea, de fapt, și m-a cucerit personajul care se aruncă în luptă ca un kamikaze într-o epocă în care abuzul și hărțuirea din sistemul educațional nu puteau fi filmate și distribuite, iar asta mi-a amintit cumva de un vers de-ale lui Cheloo, despre băiatul de oraș, care nu mai dă „cu pumnul, dă mesaj”. Continue reading

« Older posts

© 2024 ancazaharia.ro

Theme by Anders NorenUp ↑