Bărbat adevărat

A luat-o lumea razna cu reclama lui Selly la o firmă îndoielnică, iar eu am luat-o iar razna din cauza comentariilor de la postarea inițială, de aici. Pentru că mi-am amintit de o dilemă care apare recurent în viața mea, atunci când lumea se acuză sau, dimpotrivă, se laudă că ar fi sau n-ar fi bărbați și femei adevărate. Niciodată cu explicații suplimentare, dar pare că sună bine să arunci pe alocuri câte un „Huo!” și să pleci să te scufunzi în balele proprii atât de mulțumitoare, ceea ce arată că tot acest nou scandal e un dublu căcat, dar cu multe, prea multe ramificații și implicații ca să le pot cuprinde și eu aici. Nici eu nu știu ce zic, știu doar de unde am plecat și cum am ajuns în acest punct, în care nu aș mai zice multe cu atâta ușurință și fără gând empatic înainte. Continue reading “Bărbat adevărat”

După cinci ani de traduceri și 25 de cărți prin librării

M-am apucat de tradus în 2017, întâi în paralel cu locul de muncă full-time, traducând în weekend-uri și uneori seara, la final de program, apoi am ales tot mai mult traducerile și-am dat deoparte alte preocupări. Pe urmă mi-am dat seama că nu se poate trăi din traducerea câtorva cărți pe an, fiecare cu plata la cel puțin 30 de zile de la predarea manuscrisului. Pentru că asta lăsa luni întregi, poate chiar jumătate de an neacoperit de vreo plată, m-am reîntors la a accepta și proiecte mai mici, pe corectură, redactare sau copyright, ca să am și un venit lunar – sau, în orice caz, mai des decât bianual.  Continue reading “După cinci ani de traduceri și 25 de cărți prin librării”

Despre ce te salvează când tu nu mai poţi sau nu mai ştii cum

Am început acest articol în septembrie 2019, dar nu l-am putut duce la capăt pentru că simţeam că nu e suficient de complex. Că n-am prea multe de zis. Strict pentru complexitatea acestui articol, am făcut bine că am aşteptat. Unele materiale se scriu singure pe măsură ce trece timpul, iar acesta este unul dintre ele. Unul care, insist cât pot, nu trebuie să ţină vreodată loc de ajutor specializat. Poate fi, cel mult, un pas intermediar până acolo, o sursă de inspiraţie şi confirmarea faptul că trecem cu toţii prin aceleaşi lucruri, doar că în diferite perioade ale vieţii şi la intensităţi care variază de la caz la caz. Nu ne-am stricat. În orice caz, nu definitiv. Şi pentru asta căutăm ajutor. Continue reading “Despre ce te salvează când tu nu mai poţi sau nu mai ştii cum”