„Dora și Minotaurul. Viața mea cu Picasso”

Dacă aș fi citit o carte precum Dora și Minotaurul. Viața mea cu Picasso în urmă cu vreo 10 ani sau mai mult, aș fi zis că e o carte romantică, de dragoste cu pasiune și neînțelegeri, așa cum „trebuie”, și astfel m-aș fi contrazis cu varianta mea actuală, cea care vede în cartea de față povestea codependenței și a abuzului, a manipulării, misoginiei și neputințelor personale duse-ntr-o relație și puse-n capul celuilalt cu îndrăzneală și cu rezistență la comunicare și respect reciproc. Continue reading “„Dora și Minotaurul. Viața mea cu Picasso””

O biblie seculară: „Femei invizibile. Manipularea datelor într-o lume concepută pentru bărbați”

Femei invizibile. Manipularea datelor într-o lume concepută pentru bărbați este cartea despre care Jeanette Winterson a spus că e „o Biblie seculară” și e una dintre cărțile-fenomen ale anului pentru mine (din provocarea de o sută de cărți pe an pe care o țin de multă vreme deja – pe 2021 am ajuns la 92). Munca făcută de Caroline Criado Perez pentru această carte este extraordinară și afirm asta pentru că, odată citită și puse datele prezentate în context, cred că într-un fervent antifeminist se mai domolește duhul irațiunii. Sau îmi place mie să cred că mai contează pentru noi datele și faptele. Continue reading “O biblie seculară: „Femei invizibile. Manipularea datelor într-o lume concepută pentru bărbați””

Neputințele și nevoile care duc la dependență: „Noi, copiii din Bahnhof Zoo”

Este o experiență aparte să citești o carte pe o temă care îți e familiară, într-o oarecare măsură, să descoperi că e o poveste atât de des întâlnită promisiunea că: „Pot să mă las oricând, doar că n-am chef azi”. Dar nu despre asta voi vorbi la început, ci despre primele mele întâlniri cu acest titlu, Noi, copiii din Bahnhof Zoo, acum mulți ani, când eram librar și exista un anumit tipar al celui care întreba de cartea asta: bărbat trecut de 40 de ani, cu aspect respectabil și doar un licăr de entuziasm de voyeur în privire. După ce am terminat de citit cartea acum, la mai mult de cinci ani distanță de acei domni cu un ușor tremur de nerăbdare în glas, îmi dau seama că erau exact croiți după clientul cel mai des întâlnit al Christianei F.

Continue reading “Neputințele și nevoile care duc la dependență: „Noi, copiii din Bahnhof Zoo””