Relații toxice. 10 pași esențiali ca să îți revii după gaslighting, narcisism și abuz emoțional a apărut în colecția de psihologie introspectiv a editurii Litera în 2023 (doar cu un an înainte a apărut și-n original) și este o carte pe care o voi recomanda aproape tuturor de-acum înainte pentru că știm că suntem codași la educație și inteligență emoțională, la acceptarea ideii că a merge la psiholog nu înseamnă că „ești nebun”, la empatia față de ceilalți și față de propria persoană, dar și la a găsi curajul de a spune NU într-o situație neplăcută sau periculoasă.

Introducere în subiectul toxicității 

Deși are terminologie de specialitate, cartea curge ușor și pare o introducere în subiect mai ales pentru că e foarte bine structurată și oferă definiții facile pentru o serie de concepte relevante în orice demers de dezvoltare de sine și vindecare. Ce vreau să spun e că nu există motive să vă intimideze. În cel mai rău caz veți ști mai multe detalii și mai aprofundat decât o face autoarea. În cel mai bun? Veți avea câteva revelații, mai mici sau mai mari, despre ce n-a mers în viața voastră când nu a mers sau ce mai trebuie încă lucrat. Cel mai important, Stephanie Moulton Sarkis arată și cum să „rezolvăm”, printr-o serie de sfaturi, unelte, îndemnuri.

Toxicitate în relații romantice, dar și-n familie sau la serviciu

Foarte important de menționat este că autoarea se referă nu doar la toxicitatea în relațiile romantice, așa cum ai crede când vezi titlul – și cum am crezut eu când, cu rezervele obișnuite, m-am apucat de ea, ci și în relațiile de familie sau în relaționările de la serviciu. Mai mult, punctează și ce e de făcut: în principiu și pe scurt, fugi de oamenii toxici, nu e treaba ta să-i repari și nu-ți face bine să-i tolerezi; dar atinge și elemente mai sensibile de-atât: de exemplu, cum te comporți când ai de-a face cu o persoană toxică de care nu poți fugi, cum este un adult alături de care ai un copil sau mai mulți ori un adult care îți e părinte sau rudă apropiată de care nu poți să te rupi atât de ușor.

Coparenting și parenting paralel

Apropo de partea de parenting din cartea scrisă de Stephanie Moulton Sarkis, insist că am avea mult mai puțini copii afectați și traumatizați de despărțirea părinților dacă aceștia din urmă ar citi cartea de față. Oricât de basic și de introductivă ar fi ea. Pentru că o mare de oameni n-au nici măcar aceste informații și unelte de bază și ajung să-și traumatizeze copiii rămânând în relații care îi afectează pe termen lung (gândiți-vă numai la ce pricep eu, copil, despre viață și valoarea sinelui dacă un părinte tolerează abuzul celuilalt, nu mă apără, mă pune în situații nepotrivite vârstei și nevoilor mele). Și, odată ieșiți din aceste relații, pot continua să-și rănească și copiii, pe lângă faptul că-și fac rău și lor, neștiind cum coparentingul poate fi făcut după un plan (aici prezintă autoarea niște super planuri, cu întrebări pe care nu te-ai gândi nici într-o veșnicie să le pui când stabilești limite) sau chiar că acesta are alternative (de exemplu, beneficiile parentingului paralel) și utilizarea de aplicații pentru tipul de parenting dorit.

În plus, știm că la despărțiri ne gândim la copii, dar ce se întâmplă cu animalele de companie? Fie că ele sunt ale cuplului sau dobândite anterior relației, Stephanie Moulton Sarkis are un răspuns și pentru aceste situații.

Ce faci când devii ținta unui coleg sau șef toxic?

Mai departe, avem și pași concreți pentru abordarea cu succes a unei situații de hărțuire la locul de muncă (de la ce să faci când începi să bănuiești că cineva urmărește să-ți facă rău până la măsurile concrete de după una sau mai multe fapte: adunat dovezi, neparticipat la ședințe 1:1, precauții, reclamații la departamentele competente și orice se mai poate face înainte de a te îndepărta de șeful sau colegul toxic).

E nevoie de un sat de specialiști pentru a crește un om sănătos emoțional

Pe final, cred eu, îți vei da seama de cât de complexe ne sunt trăirile „simple” (știu, știu, pare o banalitate pentru cei conștienți de asta) și cât de mult poate fi ușurat procesul de a fi un om funcțional dacă ai o educație emoțională sănătoasă (nu musai de-acasă, nu disperați, că se dobândește în timp dacă lucrăm cu implicare) și obiceiuri pe măsură (și aici nu e vorba neapărat de prevenție pentru că nu putem ști întotdeauna că urmează să dăm peste un om toxic, ci de managementul situației neplăcute în care ne trezim după o lună, un an sau un deceniu).

Sunt extrem de utile și sfaturile pe care le dă Stephanie Moulton Sarkis în legătură cu ce putem face cu experiența dobândită în urma situațiilor neplăcute (voluntariat, consiliere, activism), precum și exercițiile de scris în jurnal, pe care insistă să le facem după fiecare secțiune.

La fel, în fiecare capitol îndeamnă la apelarea la ajutorul altor specialiști, cum ar fi psihologii, mediatorii, avocații și nu numai, dovedind astfel că e nevoie de un sat de specialiști pentru a crește un om sănătos emoțional. Și trage un semnal de alarmă important privind „specialiștii” pe care să-i vezi cu scepticism și rezerve – veți înțelege când explică de un coach nu poate fi răspunsul la multe dintre problemele profunde. De asemenea, Stephanie Moulton Sarkis face o listă cu felurile în care îți poți alege psihologul, dar spune și ce să întrebi la primele întâlniri (cât te va costa, dacă acoperă sistemul de sănătate cheltuielile, care sunt abordările acestuia în legătură cu o anume problemă sau direcție de discuție) și cum să renunți, când și dacă e cazul.

Când te regăsești printre rânduri

Ce mai e super important la Relații toxice? Că sunt șanse mari să o începi gândind „OK, știu că-n relațiile romantice am avut parte de abuz, dar la muncă n-am pățit nimic” sau „Acest membru al familiei mele m-a agresat și mă hărțuiește în continuare, dar uite, partenerul meu romantic nu este la fel, nu m-a lovit niciodată” și să te trezești că bifezi totuși o mare parte dintre contextele în care se dovedește că ai avut sau ai parte de toxicitate și-n acele sfere ale vieții tale pe care le credeai safe doar pentru că nimic „grav” sau „dramatic” nu s-a întâmplat încă. Apropo de acest încă pe care-l subliniez mereu când vorbesc despre asta, insist să citiți, dacă nu ați făcut-o deja, și Vânătăi ascunse, despre care am scris aici.

Așadar, în funcție de propriile cunoștințe și de dezvoltarea emoțională a fiecăruia, este posibil ca unele informații să vi se pară banale – dar insist să nu fie prezentate astfel publicului larg. Pentru mine, în urmă cu doar câțiva ani, cartea asta ar fi fost o lectură nedigerabilă, greoaie. Cine știe la ce om în nevoie neconștientizată poate ajunge Relații toxice?

Nu trebuie să fiu crezută pe cuvânt; găsești cartea AICI.

Facebook Comments