Geografia gândirii: de ce gândesc diferit asiaticii și occidentalii e un volum de non-ficțiune scris de psihologul Richard E. Nisbett, care a predat o vreme la Universitatea Yale, și publicat în original în 2003, iar la noi în 2023, în traducerea din engleză a Claudiei Lupu, în colecția IQ230 a Editurii Litera.
Lucrarea de față reușește să stârnească interesul și/sau să clarifice niște aspecte legate de diferențele pe care unii dintre noi poate că le-au remarcat în privința sistemelor după care funcționează occidentalii, pe de o parte, și asiaticii de cealaltă parte.
Rezumat
Fără să își dorească să generalizeze sau să justifice generalizări ulterioare, autorul folosește exemple, studii și citează alți specialiști din domenii de interes pentru a demonstra că occidentalii sunt caracterizați de câteva aspecte specifice (precum individualismul și anumite modele de învățare, tipare de comportament personal și profesional), în vreme ce asiaticii se deosebesc prin comuniunea mai mare cu mediul animat și inanimat (mai atenți la grup, mai integrați în acesta).
Recenzie
Este de apreciat limbajul folosit de autor, care nu complică lucrurile mai mult decât este necesar – este prietenos și cu cei care nu sunt specialiști și face multe trimiteri la alte autorități în domeniu care pot fi consultate pentru aprofundări sau specificități.
La fel de admirabile sunt și construcția (cronologic, de la populațiile antice din ambele spații) și structura (capitolele acoperă mai toate zonele esențiale, trecând prin formarea din familie, cea de la școală și apoi profesională, ajungând ulterior la implicații pe plan internațional și vizând atât arii conceptuale, cât și concrete, ce țin de cotidian).
Astfel, occidentalii, prin moștenirea transmisă de la grecii antici, sunt predispuși teoretizării și abstractizării, ulterior individualizării. Capacități destul de străine asiaticilor, cărora strămoșii le-au transmis preocuparea de întreg, ansamblu și social, de comunitate, armonie cu natura, valorificând și prioritizând relațiile.
Asta îi poziționează pe occidentali ca „transmițători” și îi face „receptori” pe asiatici, argumentează Nisbett, care face și distincția între stilul erabi (occidental, activ și responsabil, axat pe ideea că omul poate să pună mediul înconjurător în slujba sa pentru a obține foloase personale) și stilul awase (armonios și adaptat, care respinge manipularea mediului și cere adaptarea la acesta).
Nisbett îi evaluează pe occidentali și asiatici, după cum spuneam, după o mulțime de criterii, dintre care voi enumera câteva: societate, cultură, limbaj, jocuri ale copiilor și raportarea acestora la ele, parenting, câștiguri și oportunități de creștere și învățare, metode de predare, atitudine la locul de muncă și-n viața privată, construcția și receptarea reclamelor, comportamente și valori sociale, independență (vestici) versus interdependență (asiatici), alcătuirea lumii din substantive ori verbe și multe, multe altele.
Este foarte interesant de observat cum privesc cele două mari categorii contractele, de exemplu: pentru occidentali, semnarea unui contract înseamnă deja obligație, în timp ce „pentru cei care provin din culturi interdependente, cu un nivel de contextualizare ridicat, schimbarea circumstanțelor determină modificarea înțelegerii” (pag. 67). Totodată, se remarcă și paradoxuri: „De ce asiaticii care nu au o gândire logică tind să fie mult mai buni la matematică și științe exacte decât americanii?” (pag. 165) pentru care se găsesc explicații pertinente, cu origini tot în antichitate.
Geografia gândirii: de ce gândesc diferit asiaticii și occidentalii e o carte pe care o recomand nu doar celor pe care studiile i-au familiarizat cu teoriile de la Sapir-Whorf (celebra ipoteză conform căreia limba vorbită influențează modul în care vorbitorul se gândește la realitatea sa), Fukuyama și Huntington, spre exemplu, așa cum a fost în cazul meu, ci și celor care își doresc să înțeleagă un pic mai mult și mai bine, indiferent de pregătire și domeniu de interes, contextele în care se conturează diversitatea, totodată trecând printr-o serie de așteptări, realități și predicții din această „lume a obiectelor și lume a relațiilor”, pentru care oferă instrumente cu ajutorul cărora o putem înțelege măcar puțin mai clar.
Nu trebuie să fiu crezută pe cuvânt; găsești cartea AICI.
Leave a Reply