Japonisme: arta de a fi mulțumit este cartea care mi-a depășit orice așteptări dacă ne referim la cărțile citite cu ocazia acestui început de an (deci și început de challenge nou pe Goodreads – apropo, hai să ne împrietenim și acolo, dând click aici). Pe lângă faptul că aș recomanda-o pentru a fi făcută cadou oricărui om drag, fie el pasionat sau nu de cultura japoneză, e un obiect foarte frumos: layout-ul diferit al paginilor, fiecare personalizată cu un model sau o culoare anume, ilustrații și imagini reprezentative, o împărțire eficientă a textului și o calitate foarte bună a hârtiei sunt doar cele mai evidente motive pentru care mi se pare un cadou potrivit și pentru a fi oferit unui apropiat, dar și cuiva despre care poate că nu știm prea multe detalii.
Un alt mare plus al cărții, pe care țin neapărat să-l subliniez de la început, este faptul că nu m-a plictisit nici o clipă, ci dimpotrivă. Cărțile de acest fel au tendința de a mă provoca să-mi găsesc ceva mai bun de făcut, dar Japonisme: arta de a fi mulțumit m-a ținut lipită de ea aproape o zi întreagă, atât cât mi-a luat să o parcurg cap-coadă, căci nu-mi doream nicicum varianta de a o abandona o vreme pe la jumătate.
Japonisme: arta de a fi mulțumit este una dintre cele mai sincere cărți de acest fel: promite să te ajute să descoperi „bucuria de a trăi, iar viața ta va fi îmbelșugată, prosperă și fericită”, însă fără rețete miraculoase. Cartea face apel la noțiuni-cheie din japoneză, unele care desemnează un anume grad de înțelepciune și împăcare cu tot ce oferă (sau nu!) viața. Așadar, secretul stă în acceptare, nu în acumulare.
Mi-a plăcut un sfat de viață care se poate aplica nu doar la scris: „dacă nu ai lucrat nici măcar o zi din viața ta în mină, atunci un haiku scris de tine nu ar trebui să se refere la munca grea a minerilor”.
Am descoperit multe proverbe japoneze pe care nu le știam, dar și incredibila flexibilitate a termenilor folosiți (ca la wabi-sabi, cu o întreagă listă despre ce este și ce nu este acesta). Am aflat cu mirare despre yaeba, care este o intervenție stomatologică pe care o fac femeile din dorința de a avea un zâmbet imperfect, asociat cu tinerețea, iar cel mai mult mi-a plăcut noțiunea de shinrin-yoku (baie de pădure).
Așadar, după o carte ca o serie de snapshots, de instantanee cu tot ce e esențial despre Japonia, pot afirma că m-am prins că „secretul fericirii” stă în atitudinea față de tine, de ceilalți, de ce faci și ce se întâmplă în jur. Nu e doar un îndemn gratuit la a vedea doar binele peste tot și a nega realitatea, izolându-te într-o bulă, ci dimpotrivă: fericirea aceasta vine din conștientizarea tuturor minusurilor care alcătuiesc o viață.
Sunt aspecte minsucule, la care eu nu m-aș fi gândit niciodată, cum este cazul rostului și semnificației aleilor de piatră din grădinile japoneze.
Dacă vrei, Japonisme: arta de a fi mulțumit este o carte de bucate; dacă vrei, e o carte motivațională sau o introducere ușoară în cultura japoneză. Cum spuneam, instantanee din viața japoneză, deseori presărate cu detalii despre desfășurarea ceremoniei ceaiului, despre cum să mănânci (sau să prepari) corect sushi și cum să-ți faci singur sărurile de baie, necesarul pentru o trusă de caligrafie și bucuria autentică, luată din cele mai mici lucruri, diferite de la o persoană la alta.
Nu trebuie să fiu crezută pe cuvânt;
găsești cartea aici.
Leave a Reply