Copilăria într-o lume bolnavă, întoarsă pe dos: „Neliniștea serii”

Sunt cărți care, oricât de mult ți-ar plăcea, nu îți vorbesc neapărat despre tine.  Și sunt minunate pentru că așa ai acces la lumi pe care nu le-ai cunoaște altfel, desigur. Dar mai sunt, pe de altă parte, și cele care îți repovestesc o parte din copilărie, care redeschid răni și readuc în prim-plan, în culori parcă mai vii decât atunci când au avut loc întâmplările, secvențe pe care tot speri să-ți aduci aminte că le-ai visat, le-ai inventat într-un joc, din plictiseală, le-ai văzut într-un film, nu că ți s-au succedat chiar ție prin fața ochilor.

Continue reading “Copilăria într-o lume bolnavă, întoarsă pe dos: „Neliniștea serii””

„Dora și Minotaurul. Viața mea cu Picasso”

Dacă aș fi citit o carte precum Dora și Minotaurul. Viața mea cu Picasso în urmă cu vreo 10 ani sau mai mult, aș fi zis că e o carte romantică, de dragoste cu pasiune și neînțelegeri, așa cum „trebuie”, și astfel m-aș fi contrazis cu varianta mea actuală, cea care vede în cartea de față povestea codependenței și a abuzului, a manipulării, misoginiei și neputințelor personale duse-ntr-o relație și puse-n capul celuilalt cu îndrăzneală și cu rezistență la comunicare și respect reciproc. Continue reading “„Dora și Minotaurul. Viața mea cu Picasso””

Fericirea trecută şi amintită în moduri care nu mai pot răni

Din noua colecţie Anansi. World Fiction a celor de la editura Pandora M, parte a Grupului Editorial Trei, am început să citesc Viaţa mincinoasă a adulţilor, despre care am scris aici, pentru că nu-mi mai pot imagina o lume fără Ferrante, şi-apoi am făcut un mic ocol prin poezia lui Ronin Terente, apărută la Paralela 45, despre care am scris aici, şi-apoi am ajuns la Bun-venit în America!, romanul scriitoarei suedeze Linda Boström Knausgård. Continue reading “Fericirea trecută şi amintită în moduri care nu mai pot răni”