O singurătate mai lungă decât viața: Schiță, Tranziție și Excelență

Am descoperit-o pe Rachel Cusk cu primul ei apărut în librăriile de la noi, când nu știu sigur dacă eram corect informată despre existența celorlalte două care urmau să fie traduse. Schiță (Outline) a apărut în 2019 în România, iar acesteia i-au urmat Tranziție (Transit) în 2020 și Excelență (Kudos) în același an. Lasă impresia că-s niște cărți ușurele pentru că sunt bine scrise și totul curge cu naturalețe, însă autoarea reușește să pună cu exactitate degetul pe o mulțime de aspecte particulare și relevante ale vieții de artist, ale creatorului dintr-un domeniu cultural, din cele de mamă (singură), de femeie debusolată și nu numai. În plus, am senzația că-s foarte faine de citit și-n original, în engleză, și a deține și edițiile respective e un plan de viitor.

Continue reading “O singurătate mai lungă decât viața: Schiță, Tranziție și Excelență”

Sângele menstrual, o hartă a locurilor unde femeile sărace nu vor ajunge

Ca de fiecare dată, încep cu ce nu-mi place: titlul din engleză este Breasts and Eggs, extrem de potrivit cu ideea cărții, pe când la noi a fost tradus ca Povești de vară, ceea ce-l face pe cititor să se aștepte la ceva proză scurtă ușurică. Și nu este deloc cazul. Nu-s nici povești, nici de vară. Nici textul de pe coperta a patra nu redă, din punctul meu de vedere, complexitatea din interior. Avem de-a face cu un roman cu o temă dificilă, grea, care explorează diferite dimensiuni și aspecte ale eticii reproducerii umane. Continue reading “Sângele menstrual, o hartă a locurilor unde femeile sărace nu vor ajunge”

Necunoașterea binelui și răului propriei persoane, mereu în slujba altcuiva

Deborah Levy a început să mă intrige de curând, odată ce i-am citit Înotând spre casă (despre care am scris aici), și-așa am ajuns să comand și Lapte fierbinte, cartea care a apărut la editura Litera înaintea celei pe care eu am citit-o prima. Și mă bucur că le-am descoperit în această ordine, cred că am înțeles-o mai bine pe autoare astfel și sunt convinsă că, dacă începeam cu Lapte fierbinte, n-aș mai fi acordat niciodată o șansă scriitoarei pentru că probabil nu i-aș fi înțeles atât de bine universul și creația bazată pe o deznădejde și o dezorientare continue, care atacă în valuri și apar să sufoce cititorul, puțin câte puțin, până la acaparare. Continue reading “Necunoașterea binelui și răului propriei persoane, mereu în slujba altcuiva”