Oyibo. 2 oameni, 1 motocicletă, 14 luni în Africa şi-un drum cât o viaţă

M-am apucat de citit serios jurnale de călătorie şi pare că a fost, până acum, „sezonul motocicletelor”: am început cu Vând kilometri (despre care am scris aici), am continuat cu Est, spre Siberia (aici am împărtăşit câteva impresii) şi-am ajuns de curând la Oyibo. 2 oameni, 1 motocicletă, 14 luni în Africa. Le-am citit pe toate trei în decursul aceleiaşi luni, cu pauze de alte cărţi printre ele, şi cred că e bine că am făcut aşa: le văd acum ca pe trei capitole distincte ale unei vieţi pe care ai putea să alegi să ţi-o petreci pe motocicletă. Cu voci diferite pentru experienţe care sunt similare doar la un nivel superficial.

Continue reading “Oyibo. 2 oameni, 1 motocicletă, 14 luni în Africa şi-un drum cât o viaţă”

De ce este Pământul plat? Deoarece vaccinurile provoacă autism.

Aş face din Pământul este plat un fel de broşură de împărţit tuturor la urcarea-n metrou şi coborârea din autobuz, aş face echipă cu încă un om pe care să-l îmbrac la costum credibil de tip care ştie ce spune şi aş pleca să duc din uşă-n  uşă câte un exemplar din această biblie a omului care nu se lasă prostit de orice îi răstălmăceşte un băiat cu blog, canal de YouTube sau trecere pe la câteva televiziuni care legitimează astfel pseudoştiinţa.

Continue reading “De ce este Pământul plat? Deoarece vaccinurile provoacă autism.”

Recviem vesel pentru tata, un alt fel de apropiere de trecut

Într-o carte ce reuneşte texte cu şi despre figura masculină predominantă a  copilăriei, chiar model pentru cei mai mulţi dintre noi, Radu Paraschivescu invocă întâmplări cu mare valoare sentimentală pentru el în Recviem vesel pentru tata, apărută la editura Humanitas în 2020. L-am citit cu Raffaella Carrà pe fundal pe alocuri, încercând şi eu să-mi amintesc istorisirile despre bunici pe care le-am auzit prea rar de la părinţi, şi lângă nişte deserturi ale copilăriei care m-au făcut să mă gândesc la toate rudele pe care nu le-am mai văzut de multă vreme. Continue reading “Recviem vesel pentru tata, un alt fel de apropiere de trecut”