Ştiam despre eseurile de îndrăgostit ale lui Alain de Botton încă de pe vremea când eram librar, atunci când vindeam măcar câte un exemplar la fiecare două-trei zile, acest titlu concurând serios la primul loc în lista de bestsellers a librăriei. M-a îndepărtat chiar titlul de această carte, îmi imaginam un cuprins plin de lamentări siropoase, elegii şi comparaţii la limita penibilului. Bine că a trecut vremea şi am apucat să-i acord atenţia necesară, am găsit o ediţie în engleză care m-a făcut curioasă imediat ce am citit două rânduri de pe o pagină deschisă la întâmplare, am regăsit în el aparentul cinism care mi-e şi mie caracteristic şi-am ajuns să citesc cartea asta cu un şir de exclamaţii pe buze, cu creionul în mână şi făcându-i poze de trimis prietenilor, alături de textul: ia-ţi cartea asta, serios, crede-mă, e pentru tine.

Continue reading