Tribul. Despre întoarcerea acasă şi apartenenţă e o carte micuţă, are sub 150 de pagini, care abordează o temă extrem de actuală şi probabil foarte puţin şi slab tratată ca atare: întoarcerea către spaţiul perceput ca fiind acasă, cu tot confortul pe care-l implică, şi apartenenţa la grupul în care ne găsim cel mai bine, mai profund şi mai autentic sensul, unde suntem văzuţi şi validaţi şi unde ştim că, depinzând de ceilalţi, reuşim să-i ajutăm concret pe cei care depind de noi şi de abilităţile noastre – valabil în comunităţile restrânse, acolo unde fiecare membru are un rol foarte bine definit: face rost de hrană, protejează, apără, vânează, găteşte, creşte copii sau instruieşte tineri. Continue reading