câte cutii am împărţit

Ştii senzaţia aceea pe care o ai când părinţii te pupă şi îşi iau la revedere, te lasă în grija bunicilor, uşa se închide după ei şi tu, rămas sprijinit de geamantanul care îţi conţine viaţa de-o vară, trăieşti deopotrivă bucuria revederii şi anticiparea nostalgiei?

Sau prima zi de liceu sau facultate, după ce te-au lăsat părinţii la cămin sau chiar în garsoniera închiriată, după ce te-au întrebat de zeci de ori dacă eşti bine, iar tu ştii că ai vorbit serios când i-ai asigurat că da şi totuşi nu te poţi abţine din a privi fix pe lângă cutiile din care fragmente din fosta viaţă se insinuează în noua etapă? Continue reading “câte cutii am împărţit”

Măiestria artei pasiv-agresive a civilizaţiei noastre

Pe poeta Olga Ştefan o ştiu de pe Facebook şi tot acolo o citesc zilnic, dar Civilizaţii este primul meu contact cu un volum scris de ea – deşi, dacă punem la socoteală poemele pe care le distribuie către utilizatorii de internet cu aplecări lirice, atunci se poate spune că-i cunosc îndeaproape universul poetic.   Continue reading “Măiestria artei pasiv-agresive a civilizaţiei noastre”

Un manifest pentru depresie: Sieland

Sieland este volumul de debut în poezie al lui Cristian Ciulică – un foarte tânăr poet care m-a făcut să mă întreb sincer: dacă debutul arată astfel, cum vor fi și cât de bune se vor dovedi următoarele cărți? De aici, desigur, e loc de mers doar în sus.  Și sigur că asta mă sperie cumva, mă intimidează și mă entuziasmează, căci știu că România nu-i chiar locul cel mai prietenos cu scriitorii geniali; știu pentru că mă gândesc la Flavius Ardelean, căruia orice altă țară care pune preț pe literatura bună i-ar face o statuie. Și nici măcar nu glumesc. Continue reading “Un manifest pentru depresie: Sieland”