Deseori, dând peste o traducere semnată de Mihaela Buruiană, m-am întrebat cum ar putea să arate și să se citească o carte scrisă de ea – Pe cine iubești mai mult? (editura Nemira, publicată în 2023 în colecția n’autor) mi-a răspuns la întrebare și m-a bucurat cap-coadă pentru că m-a ținut prinsă de la prima pagină și până la ultima, m-a impresionat cu backgroundul de cititor atent pe care se vede că-l are și m-a purtat cu emoție printr-o copilărie uitată și o adolescență cu imagini încă vii, deși adânc îngropate până să descopăr proza scurtă a Mihaelei Buruiană.
Tag: proză scurtă (Page 1 of 4)
Am vrut să citesc Haide, zboară odată imediat după ce am văzut recomandarea lui Mihail Vakulovski din Revista GOLAN. Și m-am simțit captivată iremediabil de la prima pagină, uimită să descopăr subiecte și acțiuni mai degrabă tabu din punct de vedere al corectitudinii politice și câteva dileme etice explorate din plin în niște proze cu adevărat scurte, intense, fără un cuvânt „de umplutură”, ca niște shoturi puternice. Continue reading
A râs și tata este debutul lui Remus Boldea și a apărut la editura Trei în 2022. Conține 14 povestiri – sper că le-am numărat și ținut bine minte, de vreme ce cartea (cred că) nu are o secțiune de cuprins. În orice caz, am citit-o acum câteva luni, chiar la apariție, pe durata unui drum lung cu trenul – la capătul căreia mă aștepta (și) tata, dar nu despre asta e vorba. Deși am simțit că mă apropie cumva de ai mei, într-un mod mai degrabă inexplicabil. Dar să vă povestesc asta ar însemna să nu vă mai vorbesc despre carte. Și nu vreau.
Tu ce citești azi?
ultima carte citită
Ultimii copii din Tokio by Yōko Tawada
My rating: 2 of 5 stars
Susține & câștigă
