Au trecut deja mulți ani de când am spus despre un roman că e cartea după care nu îmi voi mai reveni niciodată. Și-așa a fost până acum, când Epoca viciului m-a smuls complet din viața mea, violent și neașteptat de la primele pagini, și mi-a impus o nouă ordine a lucrurilor, o nouă serie de vieți pe care le-am trăit suprapunându-mă pe niște personaje care mi-au devenit, în câteva zile, mai apropiate decât mi-au fost mulți oameni reali de-a lungul vieții.
Tag: roman (Page 1 of 15)
Sunt un om slab, recunosc, sar pe-o carte imediat ce văd că-mi transmite coperta că altfel nu se poate. Așa a fost și la Pandora, care m-a atras cu coperta (și cu marginea aia albă care îmi lasă o impresie tare bună, e catchy de parcă m-aș uita la ceva publicat în vest), m-a cucerit cu titlul (știți fascinația mea pentru mitologie) și m-a ținut cu sufletul la gură până m-am apucat propriu-zis de ea datorită sinopsisului de pe coperta a patra, de pe care aflăm că acțiunea are loc la finalul secolului al XVIII-lea (nu-s deloc pasionată de vremurile respective) în Londra (oraș față de care simt nevoia să mă distanțez fie că-i vorba de vacanțe, fie de cărți, simt că nu-i pentru mine și pace), unde Dora Blake, care locuiește cu unchiul său deasupra unui magazin de antichități cândva faimos, se străduiește să devină bijutier și descoperă întâmplător un vas grecesc vechi de milenii, cauză a tuturor necazurilor de mai târziu.
Multă vreme am ocolit cărțile din colecția Buzz Books a editurii Litera. Nu pentru că aș fi citit vreuna, știți deja cum sunt eu cu preconcepțiile: la fel ca alți muritori de rând care ocolesc ceva ce n-au întâlnit și bănuiesc automat că nu le-ar plăcea. Ci pentru că aveam impresia că sunt cărți „prea ușoare”, evident că-n sensul de facile, făcute să treacă timpul și să livreze narațiunea cu mult dialog și multă acțiune pe repede-nainte ca să încurajeze cititorul de consum să pună și el mâna pe o carte.
Desigur, viața m-a mai învățat lucruri și mă bucur să recunosc, în primul rând, că nu-i absolut nimic în neregulă cu literatura de consum, ba chiar că e vitală în peisajul literar de peste tot (deși asta e o altă discuție, pe care sper să o avem cândva tot aici), dar și că printre cărțile pe care le crezi într-un anumit fel se pot ascunde adevărate comori – pe care, sincer acum, e păcat să nu-ți dai șansa să le descoperi. Continue reading
Tu ce citești azi?
ultima carte citită
Ultimii copii din Tokio by Yōko Tawada
My rating: 2 of 5 stars
Susține & câștigă
