Reconstrucţia celor ce te-au lăsat în urmă şi zidurile alcătuite din tăceri

Sonia ridică mâna să-şi spună nemulţumirea, gâtuită de emoţia de-a se afla, nepotrivită cum se simte, în centrul atenţiei. Şi reuşeşte să declanşeze alte mici furtuni în vieţi de care este legată chiar dacă nu o simte, făcând din romanul Laviniei Branişte unul care pune cercetarea unui trecut comunist într-o altă lumină şi conflictul între generaţii şi sisteme în ansambluri care construiesc o armonie aparte de tot ce-am mai citit până acum pe această temă. Continue reading “Reconstrucţia celor ce te-au lăsat în urmă şi zidurile alcătuite din tăceri”