M-am apucat de citit Whoreshop cu așteptarea de a da de o combinație de Palahniuk cu Welsh, de ceva greu sau imposibil de digerat chiar și pentru mine. Nu a fost deloc așa, dar îmi asum eu vina, la fel ca de fiecare dată: poate că m-am desensibilizat, însă asta nu înseamnă deloc că Whoreshop nu a fost o surpriză uriașă și că n-am invidiat scrisul lui Jean-Lorin Sterian. Cert este doar că nu toate povestirile merită să le fie atribuită acea bulină de pe copertă cu 18+, dar până și acolo e ceva mai amplă discuția.

Cu un total de 14 proze, volumul Whoreshop este altfel decât ți l-ai imagina. Cam orice ți-ar putea trece prin cap înainte să te apuci de citit, să știi că șanse mari sunt să fii destul de departe de adevăr. Asta pentru că acest quilt de proze (dacă pot să mă refer la sensul de multiculturalitate americană al păturicii făcute din bucăți distincte, iar asta se datorează și dimensiunii cinematografice sau cel puțin teatrale clare a volumului) conține proze foarte diferite între ele.

Cu toate acestea, vorbim și despre niște imagini recurente care sunt specifice lumii est-europene (fructele „chinuite” ale unui cais, care ajung „direct în cazanul de matrafox” și masa de fier „acoperită cu mușama”), ba chiar și visul la fuga din țara care persecută oamenii pentru originile lor „burgheze” sau obiceiul ca bărbații să nu se radă o anumită perioadă după moartea cuiva. Pe de altă parte, sunt și tradiții obscure, respectate și în cele mai neașteptate contexte (cum sunt prostituatele care nu fac sex în Ajun).

Deși mi-au plăcut toate prozele, am câteva preferate, dintre care aș scoate în evidență una: cea semnată de Irini Angelidou, cu repulsia față de mâncarea grasă, cu carne, concomitentă și similară cu cea față de sexul cu cineva care consumă produse de origine animală.

Mi-au rămas în minte câteva imagini, cum sunt cele de mai sus, de parcă le-aș fi văzut cu ochii mei. Așa este și în cazul petelor de transpirație în care se poate citi ca în măruntaiele de animal, cu rol de hartă a viitorului. Și cu numele de scenă ale prostituatelor și explicația pentru acestea, scindarea și dezicerea personalității asociate cu unul față de cealaltă care „trebuie” să facă lucruri cu care altfel poate că nu ar fi de acord.

Dincolo de orice alt merit și de preferințe personale, ce reușește foarte interesant cartea asta este să lase suficient spațiu pentru umplerea cu repere personale care fie să taie din duritatea pe care o observi, fie să întărească o oroare doar nuanțată printre rânduri. Poate și de aceea nu sunt prozele acestea 18+ în sensul cel mai la îndemână, poate că acel conținut interzis minorilor ține mai degrabă de imaginile unei existențe est-europene șablon, dureroase tocmai prin aceste coordonate ale sale și care te pot chinui o vreme după ce dai ultima pagină, închizi cartea și o pui în raft. Nu e vorba despre prostituția ca activitate sexuală remunerată, cât despre compromisuri, vieți amoroase cu iz de comedie romantică proastă și eșecul asimilarea marilor evenimente ale vieții.

Nu trebuie să fiu crezută pe cuvânt; găsești cartea aici.

Facebook Comments