La apariția ei, în 2017, am citit Copilăria lui Kaspar Hauser (editura Polirom) fără să știu că începeam o călătorie care m-a condus la Abraxas (tot Polirom, 2022) și, în final, la Soarele negru (Editura Trei, 2024). Aici am scris despre prima, iar astăzi, pentru că voiam neapărat să vă povestesc despre cea din urmă din această trilogie a familiei și memoriei, mi-am dat seama că am uitat să scriu tocmai despre Abraxas, care a fost cartea anului pentru mine – dintre cele 109 citite în 2024.  Și țin neapărat să vă spun de ce mi-a plăcut și cum am citit-o, chiar dacă mă voi concentra doar pe câteva direcții, deși o creație atât de complexă ar merita un studiu extensiv. Continue reading