„Tu”, refrenul obsesiei, deopotrivă romantic și bolnav

Pe Tu vă recomand aproape agresiv să o citiți nu pentru că aș fi tradus-o eu (adică ba da, dar nu din motive de mângâiere a ego-ului, ci pentru că m-am apropiat atât de mult de text, încât mai că aș îndrăzni să zic că îl cunosc ca pe o parte din mine), ci mai ales pentru că e o carte excelentă, tulburătoare și bolnavă, care te trece prin zeci de stări, aproape insesizabile ca diferență, care te manipulează incredibil de mult, astfel că ajungi să empatizezi când cu criminalul, când cu victima – și mereu din cele mai greșite motive. Continue reading “„Tu”, refrenul obsesiei, deopotrivă romantic și bolnav”