Ştii senzaţia aceea pe care o ai când părinţii te pupă şi îşi iau la revedere, te lasă în grija bunicilor, uşa se închide după ei şi tu, rămas sprijinit de geamantanul care îţi conţine viaţa de-o vară, trăieşti deopotrivă bucuria revederii şi anticiparea nostalgiei?
Sau prima zi de liceu sau facultate, după ce te-au lăsat părinţii la cămin sau chiar în garsoniera închiriată, după ce te-au întrebat de zeci de ori dacă eşti bine, iar tu ştii că ai vorbit serios când i-ai asigurat că da şi totuşi nu te poţi abţine din a privi fix pe lângă cutiile din care fragmente din fosta viaţă se insinuează în noua etapă? Continue reading
