M-am apucat de tradus în 2017, întâi în paralel cu locul de muncă full-time, traducând în weekend-uri și uneori seara, la final de program, apoi am ales tot mai mult traducerile și-am dat deoparte alte preocupări. Pe urmă mi-am dat seama că nu se poate trăi din traducerea câtorva cărți pe an, fiecare cu plata la cel puțin 30 de zile de la predarea manuscrisului. Pentru că asta lăsa luni întregi, poate chiar jumătate de an neacoperit de vreo plată, m-am reîntors la a accepta și proiecte mai mici, pe corectură, redactare sau copyright, ca să am și un venit lunar – sau, în orice caz, mai des decât bianual.  Continue reading