Trăim în lumea plantelor, ni se reaminteşte pe coperta a patra a acestui excelent volum despre vegetaţia care ne înconjoară, dar cred că uităm asta foarte des; de fapt, deşi mă consider o iubitoare de tot ce-i viu şi admiratoare a felului în care viaţa îşi găseşte metode de a se adapta pentru a depăşi piedicile în dezvoltare, nu ştiam cât de complexe sunt plantele şi cât de bine le-ar fi lor fără noi, de fapt. De colecţia sapiens a editurii ART nu mai zic prea multe, probabil ştiţi deja că mi se pare una dintre cele câteva idei excelente de pe piaţa de carte din România.
Tag: editura art (Page 3 of 6)
Paranza. Cuvântul pe care-l vei întâlni deseori în romanul lui Roberto Saviano şi ale cărui sensuri se aplică unei multitudini de realităţi – de la cea culinară, dintr-o farfurie care amestecă-n ulei încins până la confuzie peştii mici cu fructele de mare şi făina, până la definiţia unei prietenii dincolo de alte reguli decât cele ale grupului, care depersonalizează individul şi-l fac element-cheie în echipa care devine singurul lucru care contează. Puternici împreună, existând doar împreună. Continue reading
În 2016, pe la începutul anului, o descopeream pe Margaret Atwood. Abia atunci. I-am citit, înainte de a mă îndrăgosti de Oryx şi Crake (despre care am scris aici) sau de Ochi-de-pisică, Povestea Slujitoarei, despre care am scris atunci cu un uşor scepticism pe Serial Readers, aici. De-atâtea cărţi încoace, Atwood a devenit una dintre scriitoarele mele preferate, deşi-s multe pe această listă, şi-i admir genialitatea – nu cred că e un cuvânt prea mare pentru capacitatea de a culege din istoria comună acele fapte care, odată expuse-n distopia adaptată şi cinematografic, i-au făcut pe mulţi să exclame că aşa ceva e imposibil, fără a fi conştienţi de ceea ce spune mereu autoarea: cum nu inventează, nu foloseşte prea multă imaginaţie, ci doar prelucrează ceea ce oamenii au gândit şi-au pus deja-n practică, spre îndelungata suferinţă a semenilor. Continue reading