Duetul nostru întunecat

Mi-aș fi dorit ca ultima parte a duologiei Monștrii din Verity să fi mers pe rețeta clasică cu happy-end siropos la care apelează majoritatea cărților de gen. Nu că n-ar fi foarte în regulă așa cum este, dar mi-aș dori ca fericirea absolută să existe (măcar) în cărți. Asta e o carte tristă, imposibilă și posibilă în același timp. Poate că monștrii nu umblă liberi printre noi, ci poate că noi suntem acei monștri. Continue reading “Monștrii din Verity: oare totul e bine când se termină cu bine?”

Nou pe Goodreads

șterge conversația by Ronin Terente
My rating: 5 of 5 stars

Poezia lui Ronin Terente face exact ce ar trebui să facă literatura în general: să provoace, să te scârbească, să te seducă şi-apoi să-ţi dea un pumn în stomac, să te aline şi să te blesteme, să-ţi pună în faţă oglinda morţii şi-a imposibilului, toate în acelaşi volum, ba poate chiar în versurile aceluiaşi poem. Curajul şi aparenta nepăsare faţă de eventualul feedback negativ al cititorului dau forţă volumului „Şterge conversaţia” şi îl fac cu atât mai mult intangibil dacă ne referim la critici.
Muzicalitatea e în contrast puternic cu mesajul, dar asta nu face decât să fie şi mai de efect totul; citeşti ca fermecat şi nici nu-ţi trece prin cap să confirmi sau să infirmi ceva, vrei doar să termini odată cartea ca să o poţi relua, dar cu o pauză în care să poţi contempla ce ai în jur pentru a remarca, poate cu ochi noi, că tot ce iubeşti şi urăşti e în tine şi-n cei foarte apropiaţi, cum la fel sunt în tine şi putreziciunea şi slăbiciunea, şi nemurirea şi iubirea.

View all my reviews

cele mai distribuite