Pe Liviu Ornea l-am descoperit și apreciat pe loc odată cu debutul în proză, Viitorul anterior (n’autor, 2020), după care am citit și Viața ca o glumă proastă (n’autor, 2022), iar acum câteva luni am terminat și O geometrie a tandreței, publicată la același imprint și care cred că mi-a plăcut cât celelalte două la un loc, mai ales pentru sensibilitatea și precizia cu care explorează teritoriul vast al căutărilor sentimentale și identitare la orice vârstă.
Tag: Liviu Ornea
Liviu Ornea debutează în proză cu volumul Viitorul anterior, apărută în colecția colecția N’Autor de la editura Nemira, o serie de texte ca „o mică bijuterie literară”, așa cum bine spune coordonatoarea colecției, Eli Bădică. O incursiune în trecut cu scopul de recuperare fragmentară demnă a acestuia, o rememorare a episoadelor de viață trăită înainte ca neputințele de tot felul să pună stăpânire pe naratorul încă alert și prins în vârtejul existenței mici, de zi cu zi, într-un contrast destul de izbitor cu tinerețea „importantă”, relevantă social și profesional. Continue reading










