teatrul Arlechino Brașov

„Amalia respiră adânc” este o monodramă pe care eu am văzut-o în 2018 la Teatrul Arlechino din Brașov, moment ce a precedat ireversibilul și inevitabilul: am devenit un fel de promoter al spectacolului în care o vedem pe Mihaela Alexandru, de vreme ce mesajul piesei scrise de Alina Nelega mi se pare unul esențial, fiind vorba despre unul dintre acele performance-uri potrivite și unui tânăr adolescent care nu știe multe despre perioada comunistă din România, și unei bunici pentru care perioada de dinainte de 1989 a însemnat viața de zi cu zi timp de decenii. Continue reading “reco | Amalia respiră adânc @Teatrul Arlechino”

Nou pe Goodreads

șterge conversația by Ronin Terente
My rating: 5 of 5 stars

Poezia lui Ronin Terente face exact ce ar trebui să facă literatura în general: să provoace, să te scârbească, să te seducă şi-apoi să-ţi dea un pumn în stomac, să te aline şi să te blesteme, să-ţi pună în faţă oglinda morţii şi-a imposibilului, toate în acelaşi volum, ba poate chiar în versurile aceluiaşi poem. Curajul şi aparenta nepăsare faţă de eventualul feedback negativ al cititorului dau forţă volumului „Şterge conversaţia” şi îl fac cu atât mai mult intangibil dacă ne referim la critici.
Muzicalitatea e în contrast puternic cu mesajul, dar asta nu face decât să fie şi mai de efect totul; citeşti ca fermecat şi nici nu-ţi trece prin cap să confirmi sau să infirmi ceva, vrei doar să termini odată cartea ca să o poţi relua, dar cu o pauză în care să poţi contempla ce ai în jur pentru a remarca, poate cu ochi noi, că tot ce iubeşti şi urăşti e în tine şi-n cei foarte apropiaţi, cum la fel sunt în tine şi putreziciunea şi slăbiciunea, şi nemurirea şi iubirea.

View all my reviews

cele mai distribuite