Autoarea e un burete îmbibat cu literatură – „Sfîrșitul nopții”

Am citit-o pe Petronela Rotar pe acestblogdenervi înainte ca literatura ei să se materializeze într-o carte, apoi în mai multe, chiar dacă am început să o citesc anticipând, așteptând să-i găsesc un minus, să identific o hibă (a se vedea acest text scris de Petronela care explică tare bine niște lucruri).  Continue reading “Autoarea e un burete îmbibat cu literatură – „Sfîrșitul nopții””

Nebunia personajelor la scară macro într-o micro-lume

Antidotul este cel de-al treilea volum al seriei Octopussy, ultimul adică; toate au apărut la editura Herg Benet, editură „responsabilă” pentru unele dintre cele mai faine coperte ale cărților de pe la noi. Deși mi s-a părut că volumul al doilea n-a avut parte chiar de coperta pe care ar fi putut să o aibă, prima și a treia carte din serie au primit ce meritau. Wink. Continue reading “Nebunia personajelor la scară macro într-o micro-lume”

Despre succes, prețul acestuia și fericire – „Rockstar”

Nu știu ce m-a oprit să scriu până acum despre Rockstar, cartea Cristinei Nemerovchi care e printre cele mai noi – dar nu chiar atât de nouă, că acum iese cartea aia cu titlu care mi se pare genial, Zilele noastre care nu vor mai fi niciodată, deci nu reușesc să țin ritmul, dar mă străduiesc. Continue reading “Despre succes, prețul acestuia și fericire – „Rockstar””