Tu ce citești azi?

Tag: editura nemira (Page 6 of 10)

Viitorul anterior: demnitatea singurătății la bătrânețe

Liviu Ornea debutează în proză cu volumul Viitorul anterior, apărută în colecția colecția N’Autor de la editura Nemira, o serie de texte ca „o mică bijuterie literară”, așa cum bine spune coordonatoarea colecției, Eli Bădică. O incursiune în trecut cu scopul de recuperare fragmentară demnă a acestuia, o rememorare a episoadelor de viață trăită înainte ca neputințele de tot felul să pună stăpânire pe naratorul încă alert și prins în vârtejul existenței mici, de zi cu zi, într-un contrast destul de izbitor cu tinerețea „importantă”, relevantă social și profesional. Continue reading

Vrei să-ți înmormântezi bunica în stil viking? Stai, de ce nu-i mănânci carnea înainte?

Pentru ce n-ai aflat din Viața secretă a cadavrelor – despre care am scris aici cu entuziasm sau pentru a aplica niște cunoștințe despre ce se întâmplă când cadavrele din discuția din această carte ajung la etapa înmormântării ori incinerării și pentru a completa ceea ce poate știi despre ciudățeniile și miturile care înconjoară acest fenomen inevitabil, acela al morții, din Lumea legendelor. Creaturi monstruoase (despre care, tot cu încântare, am scris aici), ai cartea O să-mi mănânce pisica ochii? să ocupe toate spațiile goale care poate mai sunt în mintea ta când vine vorba despre ce și cum se întâmplă cu corpul uman după ce este constatat decesul.

Continue reading

Un refren al generației mele: „Oameni mari”, debutul Mariei Orban

Una dintre cele mai mari surprize ale anului 2020 în materie de cărți excelente este, pentru mine, romanul de debut al Mariei Orban, Oameni mari, apărută la editura Nemira în colecția coordonată de Eli Bădică. Așa cum spune și coperta, volumul de față este un refren al generației celor care au trecut de 30 de ani. Și, așa cum vorbeam cu cineva de curând la un interviu, știm că generația noastră este una a anxietății, a fricilor, ba chiar a fricii de anxietate, de-o exista așa ceva. Și-aceste temeri se insinuează în existențele noastre cotidiene, le acaparează treptat și sigur ca niște tentacule care apucă totul, de la relație la prietenii și joburi, și le lasă tot mai mult fără aer. Continue reading

« Older posts Newer posts »

© 2026 ancazaharia.ro

Theme by Anders Noren — Up ↑