Monica Popescu are 42 de ani, este din București și se descrie ca fiind cofetarul couture care aduce un strop de magie dulce naturală. A terminat o facultate de limbi străine și a lucrat o vreme ca traducător. Apoi s-a lăsat prinsă de fashion, încercând zona de styling și personal shopping. Pagina Monique Couture Desserts există din septembrie 2018, însă oamenii își pot bucura papilele din luna ianuarie a aceluiași an. Monique a apărut ca o consecință firească a împlinirii pe care ea o simțea când stătea în bucătărie și experimenta tot felul de rețete, arome și combinații. Îi urmăresc creațiile încă de la început, deși nu o cunoșteam dinainte pe Monica, și-am fost extrem de curioasă să aflu mai multe despre ea. Iată ce a ieșit.

Cum a apărut, concret, Monique Couture Desserts? Care i-a fost drumul de la sâmbure de idee până la artă dulce în farfurie?
Monique a apărut la câteva luni după terminarea unui curs de cofetar, în mai 2016. Am făcut acel curs după ce am aflat că prăjiturile din cofetării conțin multe E-uri. Eu și soțul meu, amândoi amatori de delicii de weekend, cumpăram des  prăjituri de la cofetăriile din București. Nu am vrut să renunțăm la desertul de weekend, am decis să urmez cursul și să înțeleg chimia din spatele prăjiturilor. Și să mă asigur că savuram un desert din ingrediente naturale.

Cum a fost experiența învățării cofetăriei și trecerea de la curs la practica „serioasă”, de după?
Practica cursului se ținea în cofetărie și am avut șansa de a fi cooptata ca practicant într-o cofetărie în care prăjiturile erau create din ingrediente naturale. Ce bucurie! Atmosfera din laborator, ingredientele de bună calitate, untul gras și cremos, ciocolata și mirosul de copt atât de îmbietor m-au cucerit încet, dar sigur. Am terminat cursul, iar o perioadă nu s-a întâmplat nimic. Eram însă tare mândră de diploma mea de cofetar, mă simțeam on top of the world. În septembrie 2016 am vrut să încerc să creez măcar o parte din ce învățasem în laborator. Aici a apărut drama! Nu era așa ușor cum părea în laborator, acolo fiind 3 fete și nefăcând un produs cap-coadă de una singură, ci cântărind ingrediente, spălând vase, blenduit, măcinat etc. Așa că mi-am dat seama curând că trebuie să o iau de la zero; era aproape iarna lui 2016 când am început să fac câte o prăjitură, un fursec. Uneori nu ieșeau, anumite tipuri de ingrediente se găseau doar online, unele tehnici destul de grele. Vizionam tutoriale pe YouTube, mă documentam în fiecare zi. Fiecare mică victorie dulce era postată pe Facebook, simțeam nevoia să arăt amicilor ce noutăți am mai făcut.

Și de acolo, presupun eu, ceva s-a declanșat.
De Revelion am făcut un tort micuț, doar cu cremă de ciocolată neagră, din care a gustat apoi o amică. S-a arătat foarte încântată, iar asta m-a impulsionat: am continuat să testez rețete noi, încercam zilnic ceva nou, repetam până eram pe deplin mulțumită. La începutul lui 2017 mi-am dat seama că asta vreau să fac, când nu puteam adormi pentru că eram cu gândul la vreun blat prea sfărâmicios sau la o cremă prea fluidă. Atunci am luat ceea ce consider a fi cea mai bună decizie.

Îți aduci aminte prima experiență legată de gătit sau, mai precis, de făcut o prăjitură? Poate în copilărie sau adolescență, sub îndrumarea cuiva din familie? Cum ți-a ieșit și ce ai simțit?
Prima experiență a fost pe când aveam 12-13 ani, când am preparat o negresă. A crescut neuniform, însă a fost delicioasă. Peste câteva zile, încurajată de micul meu succes, am mai făcut una, cu nucă.  La fel, delicioasă, cu un  accent crunchy. Apoi, după o carte de rețete, am încercat crema de zahăr ars. Minunată și ea. Când venea în vizită bunica din partea mamei, îi plăcea să ne prepare gogoși. Mie îmi plăcea să decupez forma rotundă cu gura unui pahar. Eram absolut fascinată și îi spuneam mamei, în glumă, că „eu le-am preparat”.

Care a fost momentul când ți-ai spus: gata, acum ia naștere Monique Couture Desserts? Sau a fost o construcție dezvoltată de-a lungul timpului, pe principiul fail again, fail better?
Momentul Monique a fost acela în care i-am spus soțului meu că nu mă mai văd făcând altceva și că îmi doresc business-ul meu de suflet, de care să mă bucur și prin care să bucur și pe alții. L-am dezvoltat pe îndelete, fără grabă.

Ai avut parte de bețe în roate pe care ai fost mândră că le-ai dat deoparte?
Singurele bețe în roate au fost propriile temeri, lipsa de experiență, tehnicile mai  dificile. Am fost norocoasă să am parte de susținerea soțului, a prietenilor, de  rezultatele  din ce în ce mai bune, de reacțiile celor care au ales sa îi îndulcesc. Toate acestea mi-au dat aripi, încredere și voință. Uneori mai am coșmaruri: că nu am oprit cuptorul la timp, că s-a ars blatul, că nu am ajuns cu tortul la timp.

Există ceva ce nu știi să faci încă și plănuiești să înveți? Pasteis de nata găsim la tine?
Mă tot chinui de ceva timp să fac amandine, una dintre prăjiturile mele preferate, și nu am reușit. Abia aștept s-o scot la iveală! În curând și pasteis de nata.

Cum arată oferta extinsă a Monique Couture Desserts?
Piesele de rezistență sunt tortul Hummingbird, cu crema de ciocolată albă și ananas, un tort exotic și tare aromat, diferit de ce ați gustat până acum. Apoi, tortul Sacher, de inspirație vieneză, adorat de iubitorii de ciocolată. Surpriza acestui tort este gustul extrem de aromat, constrastant, dat de gemul de caise homemade. Prăjitura Apple Crave, cu mere Granny Smith, cardamom, stafide aurii și cel mai fin mousse de frișcă. Nu în ultimul rand, tortul Carrot-in-love: tort de morcovi, cu crème Chantilly cu portocală și blat plin de mirodenii și ananas confiat. Este tortul preferat de soțul meu și de unul dintre nepoții mei!

Cum îți văd familia și prietenii pasiunea? Ești mătușa care are mereu dulciuri pregătite pentru cei mici, unica variantă pentru a comanda torturi la aniversări sau reușești să nu amesteci „jobul” cu dulcele celor apropiați?
Familia și prietenii sunt mândri de mine și asta mă face să mă bucur și mai mult de ceea ce fac. Și da, eu sunt responsabilă cu partea dulce a aniversărilor. Mă face să mă simt ca „zâna cea bună”, este un sentiment minunat.

Cum arată o zi de lucru pentru Monica? Dar una liberă?
O zi de lucru înseamnă organizare, multe telefoane, boluri, bolușoare și multe alte accesorii. Dar mai ales atenție și determinare. O zi liberă ar trebui să însemne relaxare. Nu reușesc de fiecare dată pentru că tot timpul îmi stă mintea la o rețetă nouă, la un detaliu, la un decor. Încerc să mă detașez pe cât pot, iar atunci prefer să citesc, să ies cu prietenii, să îmi văd nepoții.

Ce muzică asculți și/sau fredonezi când „prăjiturești”?
Îmi place mult muzica rock, indie rock/rock și jazz. Diana Krall este una dintre preferatele mele, o ascult în special în zilele mai agitate ori aglomerate. De Crăciun lucrez pe muzica specifică sărbătorilor de iarnă, îmi dă un avânt  extraordinar! Mă joc cu steluțe, perluțe de ciocolată și tot ce este glittery și funny.

Monica nu se vede făcând altceva, cofetăria îi este motivație și zâmbet în fiecare zi, cireașa de pe fiecare tort. O găsiți doar online,
pe Monique Couture Desserts.

Facebook Comments