După mutarea mea din Brașov la Oradea n-am regretat nimic, dar am spus deseori că mi-e dor de teatru, așa că am început proiectul familiarizării mele cu lumea asta din orașul unde e noua mea casă. Cum știți dacă m-ați mai citit și cum aflați acum dacă nu, împărtășesc ce-mi place și cred că ar putea să placă și altora sau, dimpotrivă, să provoace schimbare în cei pe care îi poate pune, din scaunul confortabil din sală, în poziții nu tocmai confortabile, cu potențial de generator al unor reflecții ca o licărire de speranță pentru autoeducare și toleranță. Continue reading
Tag: teatru
„Amalia respiră adânc” este o monodramă pe care eu am văzut-o în 2018 la Teatrul Arlechino din Brașov, moment ce a precedat ireversibilul și inevitabilul: am devenit un fel de promoter al spectacolului în care o vedem pe Mihaela Alexandru, de vreme ce mesajul piesei scrise de Alina Nelega mi se pare unul esențial, fiind vorba despre unul dintre acele performance-uri potrivite și unui tânăr adolescent care nu știe multe despre perioada comunistă din România, și unei bunici pentru care perioada de dinainte de 1989 a însemnat viața de zi cu zi timp de decenii. Continue reading
ne îmbrăcăm de citit la terăsică?
Noul articol din Revista Golan
Noul articol din Dilema veche
Citește cel mai nou articol pe care-l semnez în Dilema veche, în dosarul „Ipocrizia, un viciu social”, intitulat „Frica de sărăcie”.
