„Vampirul”

Vampirul, scris de G.M. Amza și Al. Bilciurescu, este o reeditare, căci inițial a apărut în 1938 – și constituie „primul roman românesc cu vampiri”, așa cum îl prezintă Anca Simina Martin și Ștefan Baghiu la începutul cărții, tot acolo unde puteți găsi și un scurt rezumat, precum și – cel mai important – detalii despre cum a ajuns să existe cartea asta, legătura cu producțiile cinematografice ale anilor 1920-1930 și cu Dracula a lui Bram Stoker, true crime-ul anilor 1930 și modul în care se poate vedea contextual romanul, dar și imaginea vampirului în acea vreme, „de la consumator gotic de sânge la criminal în serie goticizat” (p. 16).

Etichetat drept literatură de consum, am citit Vampirul cu mare curiozitate de la cap la coadă pentru că m-au captivat și personajele, și narațiunea, dar mai ales construcția romanului. Perspectiva din care e abordat narativ acest mit fascinant mi-a plăcut cel mai mult, deoarece vampirismul e doar pretext, altceva se întâmplă acolo – ceva mult mai ofertant, mai realist și deci plauzibil, implicând forțe de care mie îmi e mai frică în viața de zi cu zi decât de vampiri. M-a câștigat și prin faptul că există un bun echilibru între misticism și superstiție populară, pe de o parte, și pragmatismul științific, pe de altă parte.

În loc de rezumat

Corneliu Cociu este un tânăr absolvent de filosofie și literatură care ajunge în Marilla, o localitate rurală de lângă o stațiune din Banat. Aici trebuie să își preia noul post, care presupune să fie secretar personal al baronului Julius-Adalbert Wirth și să ajute la organizarea bibliotecii din castelul Kollovrat. Pe lângă inevitabila poveste de iubire care începe timid între Corneliu și Ermina Kollovrat, nepoata angajatorului, preotul Almaș Becker are parte de o atenție deosebită în narațiune – el pare să fie omniprezent ca să propovăduiască și cui nu vrea să-l asculte, dar și să amenințe cu pedepse divine.

Când localitatea începe să devină copleșită și terorizată de cazurile de vampirism care reprezintă o amenințare pentru întreaga comunitate, Corneliu îi scrie prietenului său de la Budapesta, detectivul Rudy Tamasch, și-i cere să vină la Marilla pentru a investiga împreună și a prinde vampirul ori criminalul, date fiind părerile împărțite ale localnicilor prinși între superstiție și rațiune.

Religia, între bine la nivel declarativ și manipulare fără scrupule 

Avem descrieri (mai degrabă indirecte) și multe comparații (simpatice și chiar reușite: „o damigeană obeză ca un pântec de călugăr ortodox”, p. 111)), superstiție și obscurantism propagate mai ales de pilonii religioși ai comunității, care au interese directe să îi țină pe oamenii „lor” în bezna rațiunii („Superstiția și obscurantismul au fost mereu apanajul prostimii”, p. 114), dar și grupări cu practici sataniste care nu diferă cu mai nimic de ura transmisă de preotul Becker aproape de fiecare dată când deschide gura, deși el insistă, la nivel teoretic, asupra mesajului de iubire pe care-l poartă.

Dincolo de exercițiul literar la care suntem martori citind Vampirul, recunosc că eu am mai parcurs-o și cu gândul că a fost publicată în preajma anului când s-au născut bunicii mei și-am fost curioasă să văd un pic din modul de viață al oamenilor de atunci, am găsit în carte indicii ale unei realități sociale a vremii.

Astfel, am remarcat, prin replicile unor personaje altfel irelevante la scară mare, că exista și-atunci un dispreț incredibil față de educație și de oamenii care puteau demonstra puncte de vedere cu argumente logice („lucrătorii aruncau în spinarea capitalismului apariția vampirului”, p. 66), și o atitudine de superioritate cu care bărbații tratau femeile – care-s fragile și prostuțe și trebuie doar protejate și salvate și care nici nu trebuie să-și bată capul lor fragil cu problemele „de bărbați”.

Un alt mare plus în evaluarea mea este și faptul că am descoperit toate acestea nemijlocit, căci această reeditare apare fără modificări ortografice, ortoepice și de punctuație față de ediția inițială.

Nu trebuie să fiu crezută pe cuvânt; găsești cartea AICI.

Dacă recomandările mele de carte ți se potrivesc și îți plac cărțile pe care le descoperi cu ajutorul meu, susține proiectul independent ancazaharia.ro abonându-te pe Patreon.