N-am mai scris despre teatru de o veșnicie, multe texte s-au pierdut odată cu închiderea unor publicații, nici nu m-am mai simțit inspirată, deși prin săli de spectacol am mai călcat între timp, dar pe 15 mai 2026 am văzut „6 inimi, 3 greșeli” la Oradea și vreau să dau mai departe din entuziasmul și chiar sentimentele amestecate cu care am rămas după reprezentație.
M-a surprins plăcut să văd, într-un oraș atât de religios, o sală plină – și nu oricum, ci cu oameni care au râs constant la subiectele sensibile, la replicile despre infidelitate, sex, căsnicie. Poate că suntem, dar nu suntem cu totul pierduți în ipocrizie habotnică dacă umorul, această poartă spectaculoasă către discuții dificile și adevăruri cu costum de glumă, și-a făcut treaba. Dar să vă spun mai multe despre modul în care am văzut eu reprezentația itinerantă a celor de la Teatrul Maidan, companie independentă de care eu abia acum aflu, dar cu bucurie, vă asigur.
Despre ce e? Despre noi
Destul de ușor de dedus după titlu și afiș, povestea e a trei cupluri care… fac greșeli. Ca orice cuplu, până aici, doar că, forțați de oarecare împrejurări, cei șase protagoniști ajung să le și discute într-o dinamică ce s-ar putea să vă aducă aminte de Perfetti sconosciuti: o seară relaxată deviază periculos când cineva propune „Hai să jucăm ceva!”. Nu să disece în profunzime greșelile, căci pentru asta cred că ar trebui romane de măcar 5-600 de pagini sau seriale cu câteva sezoane, dar să atingă puncte-cheie în relații: monogamia, fidelitatea, gelozia, fericirea, respectul. Mai mult, să le rezolve, într-un fel sau altul, pentru fiecare personaj, adaptat istoricului pe care-l deducem din spectacol și personalității cunoscute pe durata reprezentației – așa ne dăm seama că un anume cuplu n-ar putea sfârși decât prin divorț, în vreme ce altul n-are cum să ajungă decât în pat din nou.
Una dintre cheile spectacolului este o replică asupra căreia nu se insistă, dar pe care o știm și din cotidian: „Când ți-e foame, mănânci orice”. Aplicat pe relațiile de cuplu care nu îi împlinesc cât mai mult pe cei doi implicați, vă puteți da seama unde poate duce – la inevitabila infidelitate, la situații în care se minte și, mai rău, se fuge de discuțiile inconfortabile care ar putea asigura calea către sinceritatea necesară pentru ulterioare vieți confortabile, imperfecte poate, dar sincere.
Ce mi-a plăcut
Am apreciat decorul modern funcțional, am adorat îmbrăcămintea și m-am bucurat să o văd și live pe Mădălina Craiu, pe care până acum am vânat-o în orice a fost disponibil pe ecrane pentru că mi se pare că are o naturalețe rară, cu-atât mai binevenită.
Dar cel mai mult am apreciat ideea principală: chestionarea relației ca fundament pentru exclusivitate sexuală, diferențierea între aceasta și exclusivitatea emoțională, confruntarea cu problema, nu cu partenerul văzut ca dușman sau piedică.
Mi s-a părut potrivită proporția de comic cu dramatic, nu cred că publicul ar fi digerat expunerea unui astfel de subiect într-un mod mai degrabă serios, era nevoie de comic de situație și limbaj pentru a detensiona și-a pregăti spectatorul să plonjeze și mai adânc în poveste – a lui și-a protagoniștilor. Fără rezolvarea problemelor care doar nasc și mai multe, cele „trei greșeli” din titlu riscă să devină însăși căsniciile personajelor, nu deciziile discutabile pe care le iau în seara de relaxare petrecută împreună.
Ce nu mi-a plăcut?
Glumele un pic prea facile pe alocuri (le înțeleg importanța de cârlig pentru audiențe diferite, dar tot sufăr că nu se învârte lumea fix, dar fix cum mi-e mie comod, știu că problema e la mine pentru că nu mă pot bucura de lucrurile banale și vă rog să mă credeți că lucrez la asta) și pe care nu știu dacă le-am văzut credibile într-un mediu precum cel al personajelor (scriitor, avocat etc.). Pe de altă parte, cel mai „hăhăit” personaj a fost cel despre care se discută că a mințit în CV la angajare, așadar poate că nu-i așa de greu de crezut că Greg nu-i cel mai abil comunicator – are și circumstanțe atenuante, dată fiind relația în care efectul castrator se resimte asupra tuturor aspectelor vieții sale.
Nu mi-a plăcut o parte a publicului, altă problemă veche pentru mine, mor câte puțin când în sală se vorbește cât pe scenă și la fel de tare. Și parcă aș avea înțelegere dacă s-ar vorbi despre altceva (n-aș avea, dar să zicem!), însă a repeta mai tot ce se zice pe scenă mi se pare motiv de divorț și sper că măcar câteva cupluri au plecat pe drumuri separate după seara de teatru. Deși sper că cele mai multe au plecat discutând onest despre cum majoritatea relațiilor amoroase se duc în cap în special din băgarea sub preș a subiectelor care, deși ne-ar expune vulnerabilitățile, ne-ar asigura totodată o onestitate eliberatoare față de celălalt și, chiar înainte de toate, de noi înșine.
„6 inimi, 3 greșeli” este o producție a Teatrului Maidan și este regizată de Paul Ipate / Andrei Mateiu. Distribuția: Doina Teodoru, Mădălina Craiu, Monica Odagiu, Paul Ipate, Andrei Mateiu, Radu Micu, Ionuț Negoi. Află mai multe pe site-ul lor.
Piesa e scrisă de Jeff Gould, care se recomandă ca scriind despre căsnicie și sex – „două lucruri la care sper să devin bun cândva”, se prezintă el online cu umor, și are un titlu mult mai explicit în original. Probabil se cere și un trigger warning pe lângă tot ce am scris mai sus: dacă aveți o problemă cu schimbul de parteneri, spectacolul ăsta s-ar putea să nu fie pentru voi.
Sub același motto de aproape un deceniu, „Tu ce citești azi?”, căutând să ofere inspirație sau chiar să declanșeze pofta de citit la cei care poate nu sunt tocmai prieteni cu cartea, ancazaharia.ro are acum canal de WhatsApp. Join aici.













Leave a Reply